Sarcina reprezintă o stare fiziologică în cursul căreia sunt antrenate modificări la nivelul întregului corp. Acestea interesează atât principalele metabolisme (glucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic), cât și funcțiile organismului (cardiacă, respiratorie, digestivă, renală, endocrinologică). Pentru o bună evoluţie a sarcinii, naşterea unui făt sănătos, cu riscuri minime pentru mamă, gravida trebuie monitorizată constant de către medicul de familie în colaborare cu medicul specialist ginecolog.

Evoluţia societăţii a determinat o creştere şi o diversificare importantă a patologiei nou-născutului, aşa încât gravida îşi asumă un risc foarte mare renunţând la investigațiile absolut necesare acum pe perioada sarcinii. Fie că este mediul în care trăim, fie că este vârsta mai înaintată a viitoarei mămici, cert este că unul din cinci copii se naşte cu o problemă. De la naştere prematură şi până la malformaţii severe, există un risc de până la 20% ca nou-născutul să aibă o problemă, în România mortalitatea neonatală este mult mai mare în mediul rural, acolo unde posibilităţile de investigare sunt mai reduse decât în mediul urban.

Pentru că nu ne putem asuma riscuri, trebuie să cunoaştem analizele minimum necesare pentru o sarcină fără probleme. Supravegherea implică medicul de familie, obstetricianul, dar şi medici de alte specialităţi, care trebuie să trateze eventualele boli asociate ale femeii, fie că sunt preexistente sarcinii, fie că sunt determinate de sarcină.

Obstetricinaul, ia în evidenţă gravida şi întocmește un protocol de urmărire. Pentru început, el recomandă gravidei un set de analize de rutină privind starea de sănătate a femeii; pentru depistarea toxoplasmei, citomegalovirusului, chlamydiei, rubeolei. O mare parte dintre analize sunt efectuate gratuit în baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Deosebit de importante pentru evoluţia sarcinii sunt şi investigaţiile pentru depistarea infecţiilor intravaginale.

Ecografiile sunt indicate la anumite vârste gestaţionale. Astfel, prima ecografie se efectuează pentru depistarea sarcinii şi oferă informaţii foarte importante, în ciuda dimensiunilor foarte mici ale embrionului. Ea localizează embrionul (în uter sau în afara acestuia, când sarcina este extrauterină) şi stabileşte dacă data ultimei menstruaţii corespunde cu mărimea reală a fătului, informaţie importantă îndeosebi pentru femeile cu menstruaţie neregulată, care descoperă mai târziu sarcina. Urmează ecografia de 11-13 săptămâni, cu ajutorul căreia se măsoară unii parametri specifici ai embrionului. Un pas foarte important în supravegherea sarcinii îl constituie triplul test, în săptămânile 15-18 de sarcină. La 22 de săptămâni se poate efectua ecografia 3D, care vizualizează orice malformaţie apărută până în acel moment. O altă ecografie se impune şi în ultimul trimestru de sarcină.

Ecografii de morfologie şi morfometrie fetală se pot efectua în fiecare lună de sarcină în cazul în care gravida îşi doreşte şi îşi permite să monitorizeze evoluţia fătului. Ele sunt foarte importante, întrucât oferă informaţii cu privire la creşterea fătului, dezvoltarea organelor şi parametri care trebuie să coincidă cu vârsta sarcinii. Patologiile frecvent diagnosticate la aceste ecografii lunare sunt restricţiile de creştere intrauterină sau, dimpotrivă, feţii mai mari decât vârsta gestaţională (macrosomie fetală). Urmărind lunar evoluţia fătului, se poate descoperi în timp util cauza restricţiei de creştere sau macrosomiei.

Sfatul medicului

Ideal ar fi ca analizele pentru depistarea infecţiilor (toxoplasma, citomegalovirus, chlamydia, rubeola) să se efectueze înainte ca femeia să rămână gravidă, fiindcă ele trebuie tratate pentru a preveni riscul transmiterii lor la făt sau riscul de malformaţii. Tratamentul este mult mai uşor de administrat când femeia nu este însărcinată, fiindcă paleta medicamentoasă este mult mai mare. Cu atât mai mult în primul trimestru de sarcină, opţiunile de tratament pentru aceste infecţii sunt foarte limitate. Din păcate, în 90% din cazuri, aceste analize se fac la prima vizită la medicul obstetrician.

  • supravegherea clinică și paraclinică a sarcinii
  • ecografie de morfologie fetală de trimestrul I cu determinarea translucenței nucale, a osului nazal (se efectuează între 11 săptămâni și 13 săptămâni și 6 zile)
  • ecografie de morfologie fetală de trimestrul II (se efectuează între săptămânile 21-24 de sarcină)
  • ecografie de morfologie fetală de trimestrul III (între 32 și 34 săptămâni)
  • efectuare de Doppler fetal și Doppler al arterelor uterine